duminică, 11 ianuarie 2009

SEMNIFICATIA NUMELUI MEU....MIHAELA.


Forma feminina a numelui Mihai - prenume universale, Mihai(l) si Mihaela au o veche traditie europeana crestina, transmisa din "Vechiul Testament". Se pare ca la origine, prenumele deriva din ebraicul "Mikel", intalnit in numeroase texte biblice. Raspandirea sa este pusa in legatura cu faptul ca este considerat un arhanghel (cel mai mare dintre Ingeri), asa cum apare in "Cartea lui David", unde este supranumit "mare conducator" si "ocrotitor al copiilor poporului lui Israel". Etimologic, se considera ca prima parte a numelui deriva din ebraicul Mikajah, un alt nume ebraic, unde particula "jah" este prescurtarea numelui divinitatii supreme "Iahve". Cea de a doua parte a numelui "el" deriva dintr-o alta denumire a divinitatii - "Elohim". In cultura europeana a patruns prin intermediul "Septuagintei", unde aceste prenume se fac cunoscute prin forma greceasca "Michael" si prin Biblia "Vulgata" (o versiune a Sfintei Biblii, tradusa in limba latina care include editii variate ale textelor sacre), unde numele are aceeasi forma. Popularitatea lui Mihai si Mihaela devine marcanta in era crestina, astfel incat ajunge ca in Germania numele, fiind atat de populare, au ajuns sa fie folosite ca un simbol pentru taranul german. Arhanghelul Mihail este zugravit in toate Bisericile ortodoxe pe una dintre usile laterale ale Sfantului Altar (de obicei pe cea din stanga). El este considerat un capitan al dreptatii, cu sabia adevarului in mana, mediatorul oamenilor cu divinitatea, cel care scrie in permanenta intr-o carte faptele bune si rele din intreaga lume. Mihail si Gavril sunt praznuiti pe data de 8 noiembrie. In onomastica noastra sunt gasite atestate inca din secolul al XV-lea, iar multitudinea de forme existente sunt o dovada clara a raspandirii lor pe tot perimetrul Romaniei. Dintre numeroase forme ale numelor, amintim: Mihailescu, Mihailas, Mihaica, Mihaita, Mihu, Mihoi, Mihuta, Mihlea, Mihociu etc. Sunt intalnite si in alte limbi europene: Michael (in limba engleza), Michele, Micheline (in limba franceza si italiana), Michel (in limba germana), Miguel (in limba spaniola), Michaela (in limba maghiara), Mihaly (limba rusa) etc. In limba romana apare din secolul al XV-lea sub formele de Mihail, Mihnea, Mihaila, Mihailo, Mihaela.

vineri, 2 ianuarie 2009

Revelion 2009


"Plugusorul"
Aho, aho, copii si fratiStati putin si nu-mânati,Lânga boi v-alaturatiSi cuvântul mi-ascuttati:S-a sculat mai anBadica TraianSi-a încalecatPe-un cal învatat,Cu numele de Graur,Cu seaua de aur,Cu frâu de matasa,Cât vita de groasa.Si în scari s-a ridicat,Ca s-aleaga-un loc curatDe arat si semanat.Si-n curând s-a apucat,Câmpul neted de arat,În lungisSi-n curmezisS-a apucat într-o joi,C-un plug cu doisprezece boi:Boi boureiÎn coada cu dalbei,În frunte tintatei.Mânati flacai: hai, hai!Ziua toata a lucrat,Brazda neagra a rasturnatSi prin brazde-a semanatGrâu marunt si grâu de vara,Sa dea Domnul sa rasara.Si când lucrul a sfârsitIata, mare, s-a stârnit,Un vânt mare pe pamântSi ploi multe dupa vânt,Pamântul de-a racoritSi samânta a-ncoltitLa luna, la saptamânaÎsi umplu cu aur mâna.Si se duse ca sa vadaDe i-a dat Dumnezeu roadaSi de-i grâul rasaritSi de-i spicul aurit.Mânati flacai: hai, hai!Traian iute s-a întors...Si din grajd pe loc a scosUn alt cal mai nazdravan,Cum îi place lui Traian:Negru ca corbulIute ca focul,De nu-l prindea locul;Cu potcoave de argintCe sunt spornici la fugit.El voios a-ncalecat,La Tighina a plecatSi otel a cumparatCa sa faca seceri mariPentru seceratori tari.Si sa faca seceri miciPentru copilasi voinici.Si-a strâns fineSi vecineSi vreo trei babe batrâne,Care stiu rândul la pane;Si pe câmp i-a dusSi pe toti i-a pus,La lucrul pamântului în racoarea vântului.Ei cu stânga apucauSi cu dreapta secerauSi prin lan înaintauDe parea ca înotau.Mânati mai: hai, hai!
Altii în urma lor legauSi clai mândre ridicau,Apoi carele-ncarcauSi pe toate le carauÎn capul pamântului,În bataia vântului.Arie pe loc faceauSi grâul îl treerau;Harabale încarcauSi la moara le porneau.Si turnau deasupra-n cosGrâu maruntel de cel ros,De sub piatra în covataCurgea faina curata.Traian mult se bucura,Zeciuiala morii daSi voios se înturna.Iara mândra jupâneasaAuzea tocmai din casaChiotul flacailorScârtâitul carelor.Mânati mai: hai, hai!În camara ea mergeaSi din cui îsi alegeaSita mare si cam deasaTot ca pânza de matasaSi cernea, mare, cernea,Ninsoare se asternea;Apoi pane plamadeaSi-o lasa pâna dospea;Colacei ca învârteaPe lopata mi-i culcaSi-n cuptor mi-iarunca;Apoi iara cu lopata,Rumeni îi scotea si... gata!Atunci ea-mpartea vreo cinci,La flacaii cei voiniciSi-mpartea trei colaceiLa copiii mititei.Mânati mai: hai, hai!Cum a dat Dumnezeu an,Holde mândre lui Traian,Asfel sa dea si la voiCa s-avem parte si noi.Sa va fie casa, casa;Sa va fie masa, masa;Tot cu mesele întinseSi facliile aprinse.Si la anul sa traiti,Sa va gasim înfloriti,Ca merii,Ca perii,În mijlocul verii,Ca toamna cea bogataDe toate-ndestulata.Aho, aho!